n w    w w w w

baner
You are here:   Home Misiune, valori
large small default
       Educaţia este percepută astăzi ca o funcţie vitală a societăţii contemporane  deoarece prin aceasta, societatea îşi perpetuează existenţa, transmiţând din generaţie în generaţie tot ceea ce umanitatea a învăţat despre ea însăşi şi despre realitate. De la şcoala contemporană societatea aşteaptă astăzi totul: să transmită tinerilor o  cunoaştere acumulată de-a lungul secolelor, să-i ajute să se adapteze la o realitatea în continuă transformare şi să-i pregătească pentru un viitor imprevizibil.

        Considerată un factor-cheie în dezvoltarea societăţii, ea asigură forţa de muncă calificată pentru toate sectoarele de activitate, favorizează progresul, stimulează curiozitatea intelectuală, capacitatea de adaptare, creativitatea şi inovaţia individului, educaţia este unul dintre instrumentele cele mai puternice de care dispunem pentru a modela viitorul. Soluţia tuturor problemelor grave şi cronice cu care se confruntă societatea contemporană este căutată în educaţie şi şcoală.

        Urmărind ca scop fundamental pregătirea tinerilor pentru integrarea în societate, pe de o parte, şi dezvoltarea maximă a potenţialului lor, pe de altă parte, şcoala trebuie să-i ajute pe tineri să se cunoască şi să se accepte, să-şi proiecteze idealuri şi să le interiorizeze în identitatea lor, să-i ajute să conştientizeze şi să-şi asume responsabilitatea pentru a se implica în dezvoltarea societăţii. Educaţia şi şcoala contemporană suportă presiuni tot mai mari din partea celorlalte subsisteme ale societăţii. Aceste presiuni vin dinspre toate sectoarele de activitate, cărora şcoala le livrează forţa de muncă, dar vin şi din partea elevilor şi a părinţilor; aceştia aşteaptă de la şcoală garanţia succesului social, ceea ce înseamnă concomitent prosperitate materială, dezinvoltură în relaţiile sociale, contribuţia activă la construirea societăţii.

       Toate presiunile exercitate asupra sistemului educativ contribuie la modificarea rolului şcolii: dintr-o instituţie autonomă, relativ izolată, specializată exclusiv în transmiterea ştiinţei de carte, şcoala a devenit interfaţa în relaţia individ – societate, spaţiul social specific în care se manifestă disfuncţiile şi tensiunile societăţii şi, prin aceasta prevenţia şi terapia acestora. Şcoala este prima instituţie care îi confruntă pe elevi cu exigenţele integrării în societate şi toate cercetările demonstrează că modul în care se adaptează un copil la şcoală reprezintă principalul indicator predictiv cu privire la calitatea conduitei sale socioprofesionale ca adult. Toate marile teorii sociologice subliniază importanţa calităţii experienţelor şcolare în integrarea socială a indivizilor, ceea ce argumentează interpretarea: şcoala şi problemele sociale reprezintă cele două feţe ale aceleiaşi monede.

        Şcoala formează elevi care se integrează activ , cu succes în viaţa socială . Prin  diversificarea ofertei şcolii  elevii îşi vor dezvolta deprinderile , priceperile, talentele oferind comunităţii tineri cu o bună pregătire pentru viaţă. Şcoala trebuie să ofere un cadru coerent şi flexibil , adecvat, şi transparent pentru  toţi  elevii şi angajaţii şcolii.
 
        Şcoala oferă condiţii reale pentru un învăţământ de calitate si rămâne deschisă pentru toţi cei ce au nevoie de educaţie , colaborării cu familia şi  comunitatea locală, pentru integrarea ulterioară a elevilor şi asigurarea nevoilor educaţionale ale comunităţii.
 
        Şcoala formează talente din rândul elevilor , dar şi tinerilor din sat, în vederea dezvoltării relaţiilor comunitare şi promovarea tradiţiilor locale. Trebuie   să conştientizeze necesitatea schimbării şi deschiderii spre nou , atât în stilul de predare dar cât şi de conducere.
 
       Şcoala trebuie să constitue cadrul democratic, în care diverse puncte de vedere pot fi exprimate liber şi deschis.